SÚNNA s.f. (Rel.) Una dintre cărțile sfinte ale mahomedanilor. [< fr., it. sunna, cf. ar. sunnah – tradiție]. Vezi definitia »

CULMINÁ vb. intr. (despre aștri) a atinge punctul de culminație. ◊ (fig.) a atinge cel mai înalt stadiu; a ajunge la apogeu. (< fr. culminer, lat. culminare) Vezi definitia »

neghiná, pers. 3 sg. neghinéază vb. I (reg.) a se umple de neghină. Vezi definitia »

BARCELONA [barθelóna] 1. Oraș în NE Spaniei, port la M. Mediterană, centru ad-tiv al reg. autonome Catalonia; 4,16 mil. loc. (1990). Nod de comunicații. Aeroport internațional. Port (17,8 mil. t trafic, 1985). Mare centru ind. (constr. de mașini, țesături și conf., șantiere, navale, aparataj electrotehnic, produse chimice și alim.), comercial și financiar. Universitate (1450). Centru turistic. Catedrala Santa Cruz (începută în sec. 13), biserica Santa Maria del Mar (sec. 14) în stil gotic catalan, biserica Sagrada Familia de A. Gaudi. Muzeu de artă catalană. Întemeiat de cartagenezi în sec. 3 î. Hr. Capitală a comitatului B. Între 877 și 1137 cînd s-a unit cu Aragónul (1137); a cunoscut o perioadă de înflorire (pînă în sec. 16), ca unul dintre cele mai importante porturi ale Mediteranei. În sec. 19-20 are loc o puternică dezvoltare economică, politică și culturală; sediul guvernului republican spaniol (1937-1939). 2. Oraș în N Venezuelei, centru ad-tiv al statului Anzoátegui, port la M. Caraibelor; 236,7 mii loc. (1981, cu suburbiile). Prelucr. petrolului (Puerto La Cruz). Ind. textilă, a piel. și alim. (carne). Fundat în 1634. Vezi definitia »

PROFANÁ, profanez, vb. I. Tranz. A trata fără respectul cuvenit lucruri considerate sfinte, a pângări; p. ext. a batjocori, a necinsti, a terfeli. – Din fr. profaner, lat. profanare. Vezi definitia »