PARTIZÁN, -Ă I. s. m. f. 1. adept, susținător (al unei idei, al unei doctrine etc.); luptător pentru o cauză comună. 2. luptător într-un detașament organizat, neîncadrat formal în forțele armate, care acționează în spatele frontului inamic. II. adj. care manifestă, exprimă un spirit de partid. (< fr. partisan, rus. partizan) Vezi definitia »

CATONIÁN, -Ă adj. catonic. ♦ regulă ~ă = principiu de drept potrivit căruia validitatea unui legat este condiționată de supoziția că testatorul a murit imediat după facerea testamentului. (< fr. catonien, lat. catonianus) Vezi definitia »

STAFFORDIÁN s. n. (Min.) Grup de tranziție în carboniferul britanic, între cel de mijloc și cel superior. (după Staffordshire, regiune din centrul Angliei) [MW] Vezi definitia »

clococeán¹, -ă, adj. (reg.) soi de mere. Vezi definitia »

HERTZIÁN, -Ă adj. referitor la undele electromagnetice radio. ♦ unde ĕne = unde electromagnetice care transmit semnalele radiofonice; cablu ~ = sistem de transmisie prin unde hertziene a mesajelor. (< fr. hert-zien) Vezi definitia »