PROGRAMÁRE s. f. 1. acțiunea de a programa; operația de elaborare a programului în vederea rezolvării unei probleme la calculatorul electronic. 2. ramură a matematicii aplicate care studiază principiile și metodele de rezolvare pentru probleme de optimizare ce apar în planificare. ♦ ~ liniară = cea mai simplă formă a programării matematice, care se ocupă cu studiul problemelor de maximizare sau minimizare a unei funcții liniare cu mai multe variabile. (< programa) Vezi definitia »

IMATERIALIZÁRE s.f. Acțiunea de a se imaterializa; pierdere a materialității, a caracterului material; aneantizare. [Pron. -ri-a-. / < imaterializa]. Vezi definitia »

DUPLICÁRE s.f. Acțiunea de a duplica; duplicație. [< duplica]. Vezi definitia »

EBURNÁRE s.f. (Med.) Îngroșare a unui os care se produce în osteitele cronice; eburnație. [Cf. fr. éburnation]. Vezi definitia »

PREDETERMINÁRE s.f. Acțiunea de a predetermina; predeterminație. [< predetermina]. Vezi definitia »