Definita cuvantului bandulieră
BANDULIÉRĂ, banduliere, s. f. Fâșie de piele, stofă etc. trecută de-a curmezișul pieptului, de la umăr la coapsa opusă, spre a susține sabia, pușca etc. ◊ Loc. adv. În bandulieră = purtat de-a curmezișul spatelui sau pieptului. [Pr.: -li-e-] – Din fr. bandoulière.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu bandulieră
RICÍNĂ, ricine, s. f. 1. Toxină vegetală care se găsește în semințele de ricin și care are proprietatea de a aglutina globulele sângelui. 2. (Pop.) Ulei de ricin. – Ricin + suf. -ă. Vezi definitia »
INĂRÍȚĂ, inărițe, s. f. Pasăre mică înrudită cu sticletele, cu fruntea roșie, gușa neagră și pieptul roz, care se hrănește mai ales cu semințe de in2; țintar (2) (Carduelis flammea). – In2 + suf. -ăriță. Vezi definitia »
VÁLVĂ, valve, s. f. 1. Fiecare dintre cele două părți (simetrice) ale cochiliei unei scoici. 2. Fiecare dintre pereții exteriori ai unor fructe, care se desfac la maturitate, permițând căderea semințelor din interior. 3. Ansamblu de piese sau armătură care servește la stabilirea, întreruperea sau reglarea circulației unui fluid printr-o conductă, printr-un tub etc. – Din fr. valve, lat. valva. Vezi definitia »
PEDICULÓZĂ s. f. Totalitatea manifestărilor patologice provocate de păduchi la suprafața corpului omenesc. – Din fr. pédiculose. Vezi definitia »
NÉUMĂ s.f. Semn de notație muzicală, constând din puncte și virgule fără portativ, folosită în evul mediu mai ales pentru cântecele liturgice. ♦ Frază muzicală a cărei ultimă silabă se prelungește sau care este cântată fără cuvinte. [Pron. neu-. / cf. fr. neume, it., lat., gr. neuma]. Vezi definitia »