Definita cuvantului plecăciune
PLECĂCIÚNE, plecăciuni, s. f. Îndoire, înclinare a trupului în fața cuiva în semn de respect sau de salut; p. ext. supunere, ascultare, reverență, respect; modestie. ◊ (În formule de salut) Plecăciune, părinte! – Pleca + suf. -ăciune.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu plecăciune
CITAȚIÚNE s.f. v. citație. Vezi definitia »
ab orígine loc. adv. de la origine. (< lat. ab origine) Vezi definitia »
COASERVAȚIÚNE s. f. (rar) conservare. (< fr. conservation, lat. conservatio) Vezi definitia »
STRATIFICAȚIÚNE s.f. v. stratificație. Vezi definitia »
EXPOZIȚIÚNE s. f. prima parte a unei opere literare, în care autorul face cunoscut subiectul, personajele, locul acțiunii etc. (< fr. exposition) Vezi definitia »