Definita cuvantului plenar
PLENÁR, -Ă, plenari, -e, adj. 1. (Despre ședințe, adunări, reuniuni) Care se ține cu participarea tuturor membrilor. ♦ (Substantivat, f.) Consfătuire, adunare, ședință la care participă toți membrii unui for de conducere, ai unei organizații etc. 2. (Livr.) Total, întreg, complet; desăvârșit, deplin. – Din lat. plenarius.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu plenar
REVOLUȚIONÁR, -Ă I. adj. 1. referitor la revoluție; care aderă la revoluție sau propagă revoluția. 2. (fig.) care preface radical un anumit domeniu; înnoitor. II. s. m. f. adept al revoluției. (< fr. révolutionnaire) Vezi definitia »
BABAR, arh. indonezian de 6 ins. în M. Banda, între ins. Timor și Tanimbar. Supr.: c. 813 km2. Ins. pr.: Babar. Oraș pr.: Tepa. Păduri ecuatoriale. Vezi definitia »
GREBĂNÁR, grebănare, s. n. Curea a hamului care se trece peste greabănul calului. V. gâtar. – Greabăn + suf. -ar. Vezi definitia »
PRELIMINÁR, -Ă I. adj. care precedă sau pregătește o acțiune, un fapt; (p. ext.) prealabil. II. s. n. (pl.) preparative. ◊ etapă competițională în care sunt selecționați participanții pentru faza finală a unei întreceri sportive. (< fr. préliminaire) Vezi definitia »
POPOTÁR s.m. Militar însărcinat cu administrarea unei popote. [< popotă + -ar]. Vezi definitia »