INSOLÁȚIE s.f. 1. Afecțiune provocată de radiațiile solare asupra organismului și manifestată prin dureri de cap, febră etc. ♦ Vătămare produsă pomilor tineri prin excesul de căldură. 2. Iluminare a unei suprafețe de către razele solare. ♦ Tratament prin expunere la soare. [Gen. -iei. / cf. fr. insolation, lat. insolatio]. Vezi definitia »

LIMNIMETRÍE s. f. măsurare a variațiilor periodice a nivelului apelor din lacuri și râuri. (< fr. limnimétrie) Vezi definitia »

EDENTÁȚIE s. f. pierdere ori lipsă a dinților. (după fr. édenter) Vezi definitia »

NEONATOLOGÍE s. f. Specialitate medicală care se ocupă cu studiul nou-născutului sănătos, cu depistarea, diagnosticarea și tratarea bolilor specifice acestei grupe de vârstă, precum și cu îngrijirea și protezarea pentru menținerea în viață a nou-născutului prematur. – [sursă: Wikipedia; cf. dicționar Ortografic, dar MDN indică neonatalogie]. Vezi definitia »

TURBINECTOMÍE s.f. (Med.) Ablațiune a unuia dintre cornetele foselor nazale. [Gen. -iei. / < fr. turbinectomie, cf. lat. turbo – cochilie în formă de con, gr. ektome – excizie]. Vezi definitia »