Definita cuvantului plângător
PLÂNGĂTÓR, -OÁRE, plângători, -oare, adj. 1. Care plânge; plângăreț (1). ♦ (Substantivat, f.; reg.) Bocitoare. 2. Plângăreț (2). ♦ (Despre sălcii, p. ext. despre alți arbori) Cu ramuri lungi, lăsate în jos. – Plânge + suf. -ător.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu plângător
ABATÓR, abatoare, s. n. Clădire (cu instalații, teren) unde se taie vitele destinate consumului. – După fr. abattoir. Vezi definitia »
ÎMPUNGĂTÓR, -OÁRE, împungători, -oare, adj. (Reg.) 1. Care împunge, care are vârful ascuțit. ♦ Fig. (Despre ochi, privire) Pătrunzător, scrutător. ♦ Fig. (Despre vorbe) Înțepător, mușcător. 2. (Despre vite cornute) Care are năravul de a lovi cu coarnele, care împunge (2); împungaci. – Împung (prez. ind. al lui împunge) + suf. -ător. Vezi definitia »
ATACATÓR, -OÁRE s.m. și f. Persoană care atacă; agresor, atacant (2). [< ataca]. Vezi definitia »
MECANORECEPTÓR s.m. Organ de simț care recepționează excitanți mecanici. [Cf. fr. mécano-récepteur]. Vezi definitia »
SELFACTÓR s.n. Mașină folosită în filatura de lână, la care filarea semitortului alternează cu înfășurarea firului pe țevi. [< germ. Selfaktor, engl., fr. selfacteur]. Vezi definitia »