Definita cuvantului plângere
PLẤNGERE, plângeri, s. f. Acțiunea de a (se) plânge. 1. Plâns1, jeluire, tânguire. ◊ Valea plângerii = lumea, pământul (considerate uneori ca loc de suferință). 2. Sesizare a unui organ de jurisdicție în vederea exercitării controlului asupra unui act al administrației de stat ori a refuzului unui organ de a-și îndeplini atribuțiile legale. ♦ Exprimare a unei nemulțumiri adresate unei autorități; (concr.) act prin care se face această încunoștințare; reclamație, jalbă, cerere. – V. plânge.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu plângere
SOROCÍRE, sorociri, s. f. (Pop.) Acțiunea de a soroci și rezultatul ei; soroceală. – V. soroci. Vezi definitia »
DEMETANÁRE s.f. v. demetanizare. Vezi definitia »
DECRISPÁRE, decrispări, s. f. (Rar) Deconectare (psihică). – După fr. décrispation. Vezi definitia »
ALERGÁRE, alergări, s. f. Acțiunea de a alerga; alergătură. ♦ (Mai ales la pl.) Probă atletică de fugă pe anumite distanțe. ♦ Cursă de cai. – V. alerga. Vezi definitia »
ÎNDRĂGOSTÍRE s. f. (Rar) Faptul de a (se) îndrăgosti; îndrăgire, înamorare. – V. îndrăgosti. Vezi definitia »