CASTRAVECIÓR, castraveciori, s. m. Diminutiv al lui castravete. – Castravete + suf. -ior sau refăcut din pl. castraveciori (< castraveți). Vezi definitia »

APRETÓR, -OÁRE, apretori, -oare, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu apretarea. – După fr. apprêteur. Vezi definitia »

VALSATÓR, -OÁRE, valsatori, -oare, s. m. și f. Persoană care valsează. – Valsa + suf. -tor. Vezi definitia »

DIRECTÓR¹, -OÁRE, directori, -oare, adj., subst. 1. Adj. Care dirijează sau conduce ceva, care indică direcția. ◊ Roți directoare = roțile din față ale unui vehicul, cu ajutorul cărora se stabilește direcția de mers. Plan director = hartă sau plan al unei regiuni la scara de 1/20000. Linie directoare = linie fixă pe care alunecă altă linie care, prin mișcarea ei în spațiu, descrie o suprafață. ♦ Fig. Care indică linia de conduită, care îndrumează (activitatea). 2. S. f. Curbă pe care se sprijină generatoarele rectilinii ale unei suprafețe riglate. 3. S. n. (Elt.) Element constructiv al unei antene (2), folosit pentru mărirea directivității. – Din fr. directeur, lat. director, -oris. Vezi definitia »

IMUNODEPRESÓR, -OÁRE adj., s. n. imunodepresiv. (< fr. immunodépresseur) Vezi definitia »