TEÓRBĂ, teorbe, s. f. Instrument muzical mai mare decât lăuta, care are coarde speciale pentru sunetele grave. [Pr.: te-or-] – Din fr. théorbe. Vezi definitia »

TOCATÍNĂ s.f. (Muz.) Tocată de mică întindere. [< it. toccatina]. Vezi definitia »

săpătură, săpături s. f. verificare; investigație. Vezi definitia »

CÁUZĂ, cauze, s. f. 1. Fenomen sau complex de fenomene care precedă și, în condiții determinate, provoacă apariția altui fenomen, denumit efect, căruia îi servește ca punct de plecare; motiv. 2. Problemă socială care interesează o colectivitate largă de oameni și pentru a cărei apărare și punere în valoare se duce o luptă susținută. Cauza păcii. ◊ Expr. În cunoștință de cauză = cunoscând bine chestiunile despre care este vorba. A face cauză comună (cu cineva) = a-și uni interesele (cu ale altuia). ♦ Motiv, rațiune. 3. (Jur.) Proces, pricină. ♦ Expr. A avea câștig de cauză = a i se da cuiva dreptate (într-o dispută etc.; a câștiga, a învinge. A da (cuiva) câștig de cauză = (despre un organ de jurisdicție) a se pronunța în favoarea uneia dintre părțile aflate în proces. (A fi) în cauză = (a fi) interesat, implicat într-o chestiune. A pleda cauza cuiva = a apăra interesele cuiva. [Pr.: ca-u-] – Din lat. causa, fr. cause. Vezi definitia »

AUTOMITRALIÉRĂ s. f. automobil blindat prevăzut cu un tun și mitraliere. (după fr. automitrailleuse) Vezi definitia »