Definita cuvantului plural
PLURÁL, -Ă, plurali, -e, s. n., adj. 1. S. n. Categorie gramaticală care arată că este vorba de două sau de mai multe ființe sau lucruri de același fel. ◊ Pluralul autorității (sau al maiestății) = pluralul folosit în locul singularului în vechile acte oficiale, când autoritățile vorbeau despre ele însele. Pluralul autorului = pluralul folosit în locul singularului în opere științifice, publicistice și oratorice. Pluralul modestiei = plural (folosit mai ales în vorbirea populară) de referire la persoana proprie în discuția cu cineva considerat superior. Pluralul politeții (sau al reverenței) = pluralul folosit în locul singularului în formule de adresare respectuoasă către cineva. 2. Adj. (Gram.) Care indică pluralul (1), de plural, al pluralului. ♦ Fig. (Rar) Multilateral. ◊ Atenție plurală = atenție distributivă. – Din lat. pluralis, it. plurale, germ. Plural.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu plural
DEMENȚIÁL, -Ă adj. De om dement; nebunesc. [Pron. -ți-al. / cf. fr. démentiel]. Vezi definitia »
BANÁL, -Ă adj. Neoriginal; obișnuit, comun. [< fr. banal]. Vezi definitia »
PREZBITERIÁL, -Ă adj. Referitor la prezbiteriu. [Pron. -ri-al. / cf. germ. presbyterial, fr. presbytéral]. Vezi definitia »
SCAPULO-UMERÁL, -Ă adj. al omoplatului și al umărului. (< fr. scapulo-huméral) Vezi definitia »
AFOCÁL adj.n. Sistem afocal = Sistem optic format din două lentile astfel așezate încât focarul-imagine al uneia să coincidă cu focarul-obiect al celeilalte. [< fr. afocal]. Vezi definitia »