SÚMMUM s. n. Gradul cel mai înalt, punct maxim, extremitate. – Cuv. lat. Vezi definitia »

PARFÚM s. n. 1. miros plăcut; mireasmă; aromă. 2. preparat industrial cu miros plăcut, prin amestecarea unor substanțe din flori sau pe cale sintetică. 3. (fig.) notă specifică, atmosferă caracteristică. (< fr. parfum) Vezi definitia »

SINGULÁRE TÁNTUM adj. (despre un substantiv) care are numai formă de singular; defectiv de plural. (< lat. singulare tantum) Vezi definitia »

MÍNIMUM s.n. Cea mai mică valoare pe care o poate lua o mărime variabilă. ♦ Punct, limită inferioară. // adv. Cel puțin; măcar. // s.n. V. minim. [< fr., lat. minimum]. Vezi definitia »

CÁMBIUM s.n. (La arbori) Țesut vegetal tânăr, în formație, aflat între coajă și alburn. [Pron. -bi-um, pl. -muri, var. cambiu s.n. / < fr. cambium]. Vezi definitia »