PREEMINÉNȚĂ s. f. 1. demnitate, privilegiu al unui rang. 2. superioritate (în rang, în merite). (< fr. prééminence, lat. praeeminentia) Vezi definitia »

STENOCENÓZĂ s. f. asociație vegetală sau animală cu un areal limitat. (< fr. sténocénose) Vezi definitia »

îmblânzeálă s.f. (înv.) mângâiere. Vezi definitia »

CURATÉLĂ s. f. instituție juridică pentru ocrotirea intereselor și administrarea bunurilor unui minor, ale unei persoane atinse de o anumită incapacitate. (< fr. curatelle, lat. curatela) Vezi definitia »

MIGRÉNĂ s. f. cefalee (localizată într-o anumită regiune a capului și însoțită de tulburări digestive). (< fr. migraine) Vezi definitia »