Definita cuvantului plusvaloare
PLUSVALOÁRE s. f. Valoare nou creată de către muncitorii salariați în procesul de producție peste echivalentul valorii forței lor de muncă și însușită gratuit de către patroni. ◊ Plusvaloare absolută = formă a plusvalorii obținută prin prelungirea zilei de muncă peste timpul de muncă necesar sau prin intensificarea muncii. Plusvaloare relativă = formă a plusvalorii care rezultă prin reducerea timpului de muncă necesar și mărirea corespunzătoare a timpului de supramuncă în urma creșterii productivității muncii. – Plus1- + valoare (după fr. plus-value).
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu plusvaloare
SCORIFICÁRE s. f. lichefiere a materiilor străine dintr-un metal în stare de fuziune. (după fr. scorification) Vezi definitia »
TĂMÂIETOÁRE, tămâietori, s. f. Tămâierniță. – Tămâia + suf. -ătoare. Vezi definitia »
DÁRE, dări, s. f. Acțiunea de a da2. ◊ Loc. adj. (Despre oameni) Cu dare de mână = înstărit, bogat. ♦ Dare de seamă = raport, referat asupra unei activități, unei gestiuni etc. într-o anumită perioadă; prezentare critică a unei scrieri literare sau științifice, recenzie; relatare (în ziare) a unor fapte, întâmplări etc. Dare la semn = tragere la țintă. Dare în judecată = chemare a unei persoane în fața unei instanțe judecătorești în calitate de pârât. Dare la lumină = publicare, tipărire. Dare pe față (sau în vileag) = divulgare, demascare. ♦ (În evul mediu, la români) Nume generic pentru obligațiile în bani și în natură; impozit. – V. da2. Vezi definitia »
ARIMÁRE s.f. Acțiunea de a arima; arimaj. [< arima]. Vezi definitia »
ARMÁRE, armări, s. f. Acțiunea de a (se) arma – V. arma. Vezi definitia »