NISIPÍȘ, nisipișuri, s. n. Loc acoperit cu nisip (1); (colectiv) cantitate mare de nisip îngrămădit într-un loc. [Var.: (reg.) năsipíș s. n.] – Nisip + suf. -iș. Vezi definitia »

cólteș (-șe), s.n. – Trunchi, buștean. Rut. kołotyca „așchie” (DAR). În Bucov. și Maram. Vezi definitia »

HOGÁȘ, hogașe (hogașuri), s. n. V. făgaș. Vezi definitia »

PÂNDĂRÁȘ, pândărași, s. m. (Rar) Diminutiv al lui pândar. Vezi definitia »

SCĂIÚȘ, scăiuși, s. m. Plantă erbacee cu tulpina înaltă acoperită de peri și țepi și cu flori alburii sau albe-gălbui dispuse în capitule globuloase și spinoase (Dipsacus pilosus). – Scai¹ + suf. -uș. Vezi definitia »