priboí², priboiésc, vb. IV (pop.) 1. a găuri, a perfora sau a lărgi o gaură cu priboiul. 2. (fig.; reg.) a ținti cu ochii, a fixa (ceva sau pe cineva). Vezi definitia »

SOI¹, soaie, s. n. (Rar) Strat de murdărie depus pe obiecte; slin. – Et. nec. Cf. zoaie. Vezi definitia »

STRÓI s. n. (Înv. și reg.) 1. Rând, șir (de soldați). 2. (În expr.) A bate la stroi sau a purta în stroi = a aplica cuiva o pedeapsă disciplinară, constând în trecerea printre două rânduri de soldați care îl lovesc unul după altul cu vergi. – Din rus. stroj. Vezi definitia »

cârhói, cârhoáie, s.n. (reg.) ridicătură de piatră; corhană. Vezi definitia »

GUNOͲ, gunoiesc, vb. IV. 1. Tranz. A îngrășa pământul cu gunoi¹ (2). 2. Tranz. și refl. (Despre păsări) A-și depune excrementele (murdărind ceva). 3. Refl. Fig. (Despre oameni) A slăbi extrem de mult (de boală, de muncă). – Din gunoi¹. Vezi definitia »