FLÁNȘĂ, flanșe, s. f. 1. Bordură la capătul unei piese, făcând sau nu corp comun cu piesa, care constituie organul de legătură, de obicei prin șuruburi, cu o altă piesă. 2. Piesă plată care servește la îmbinarea etanșă în prelungire sau de ramificație a unor piese, conducte etc. – Din germ. Flansche. Vezi definitia »

slugereásă, slugerése, s.f. (înv.) soția slugerului. Vezi definitia »

RADIONEVRÍTĂ s.f. Nevrită cauzată de acțiunea razelor radioactive asupra unui nerv. [Cf. fr. radionévrite]. Vezi definitia »

văcăreásă s. f., g.-d. art. văcărései; pl. văcărése Vezi definitia »

CHEMOSINTÉZĂ (‹ germ.) s. f. (BOT.) Proces de sinteză a substanțelor organice din substanțe anorganice, realizat de bacteriile autotrofe (lipsite de clorofilă) cu ajutorul energiei chimice rezultate din oxidarea substanțelor minerale. Vezi definitia »