Definita cuvantului poară
POÁRĂ s. f. (Reg.) Ceartă, vrajbă, gâlceavă. ◊ Loc. adv. În poară = împotrivă, în contra, în ciudă. ◊ Expr. A se pune în poară (cu cineva) = a se contrazice cu cineva, a se împotrivi cuiva, a se lua la ceartă. – Din sl. pora.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu poară
GĂLBINÍȚĂ, gălbinițe, s. f. Plantă erbacee din familia labiatelor, cu frunzele pețiolate și flori galbene-aurii (Galeobdolon luteum). – Galben + suf. -iță. Vezi definitia »
FURNITÚRĂ s. f. (pl.) 1. marfă, obiecte furnizate. ◊ obiecte mărunte de birou, rechizite. 2. material accesoriu folosit în croitorie (ață, căptușeală, nasturi etc.). (< fr. fourniture) Vezi definitia »
adunare generală expr. (glum.) ghiveci de legume Vezi definitia »
DESENATÚRĂ s.f. Proiectarea și crearea de mostre și desene noi pentru țesătorie. [< desena]. Vezi definitia »
AFERÉZĂ s.f. 1. Fenomen lingvistic constând în suprimarea vocalei inițiale a unui cuvânt. ♦ Poezie rebusistă formată din două părți, prima definind un cuvânt-bază, din care, dacă suprimăm prima literă, obținem un alt cuvânt, definit în a doua parte a poeziei. 2. Figură retorică prin care se respinge ceea ce trebuie respins, enunțându-se ceea ce este demn de reținut. [< fr. aphérèse, cf. gr. aphairesis – îndepărtare, cădere]. Vezi definitia »