Definita cuvantului pocăit
POCĂÍT, -Ă, pocăiți, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care se căiește. 2. S. m. și f. Adept al unei secte creștine apărute în Ungaria în jurul anului 1825, care consideră pocăința mai presus de orice virtute; p. gener. adept al unor secte religioase creștine, sectant. – V. pocăi.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu pocăit
JUPÍT, -Ă, jupiți, -te, adj. v. jupuit2. Vezi definitia »
RĂSĂRÍT2, -Ă, răsăriți, -te, adj. 1. (Despre plante) Care a ieșit din pământ; încolțit2. ♦ (Despre copii) Care s-a dezvoltat mai mult; mai mare (cu puțin) decât alți copii. 2. Care depășește măsura comună, obișnuită; fig. mai deosebit, mai de seamă; valoros. – V. răsări. Vezi definitia »
PETICÍT2, -Ă, peticiți, -te, adj. 1. Care este cârpit cu petice (1); plin de petice. 2. Rupt în bucăți; sfâșiat, zdrențuit. [Var.: petecít, -ă adj.] – V. petici. Vezi definitia »
RÍNGGIT s. m. Unitate a sistemului monetar din Malaiezia; dolar. [Pr.: rínghit] (din malaiez. ringgit = dințat, zimțat; cf. engl. ringgit) [MW, AHDEL] Vezi definitia »
CĂZNÍT, -Ă, căzniți, -te, adj. 1. Muncit, împilat, asuprit, torturat. 2. Făcut cu mult efort (și fără prea mare succes). – V. căzni. Vezi definitia »