MĂRGĂRIT², -Ă, mărgăriți, -te, adj. (Pop.; despre pomi) Înflorit. v. mărgări. Vezi definitia »

OBLIGARISÍT, -Ă, obligarisiți, -te, adj. v. OBLIGARISI. – [DLRM] Vezi definitia »

chit (-ți), s. m. – Balenă, cetaceu. Ngr. ϰñτος, în parte prin intermediul sl. kitŭ (Murnu 13; cf. Vasmer, Gr., 78). Sec. XVI. Vezi definitia »

ZOOCENOCÍT s.n. Celulă plurinucleară ciliată și cu mișcări libere, la alge. (din fr. zoocénocyte) Vezi definitia »

PROSTÍT, -Ă, prostiți, -te, adj. 1. Care și-a pierdut facultățile intelectuale; îndobitocit. ♦ Ajuns sau adus într-o stare de uluială; uluit, zăpăcit, dezorientat. 2. Care a fost indus în eroare, amăgit. – V. prosti. Vezi definitia »