BLACHÉU, blacheuri, s. n. Bucată (semiovală) de fier, care se aplică pe vârful și pe tocul încălțămintei pentru a le proteja. [Var.: plachéu s. n.] – Fr. plaqué. Vezi definitia »

bulféu (bulféie), s. n. – Bucată de lemn care leagă cele două piese orizontale ale jugului. Mag. bélfa (Mîndrescu 138). Vezi definitia »

CONTRAALIZÉU s.n. Vânt regulat, contrar alizeului, format dintr-un curent de aer superior. [După fr. contre-alizé]. Vezi definitia »

SUPÉU s. n. masă servită seara târziu (după un spectacol). (< fr. souper) Vezi definitia »

DRAJÉU s. n. 1. bomboană făcută dintr-o migdală, o alună, o cremă etc. învelită în coajă de zahăr sau de ciocolată. 2. medicament în formă de pilulă învelit cu un strat protector pentru a-i masca gustul sau mirosul. (< fr. dragée) Vezi definitia »