LÁCRIMĂ, lacrimi, s. f. 1. Secreție lichidă, incoloră, sărată, alcalină, produsă de glandele lacrimale, care umezește suprafața globilor oculari și care se poate scurge în afară, în urma unor tulburări în starea psihofizică a omului. ◊ Expr. Cu lacrimi de sânge = cu mare durere. ♦ Fig. Strop, picătură. 2. (La pl.) Plâns. Expr. În lacrimi = plângând (de durere). Până la lacrimi = până la cel mai înalt grad de înduioșare, de emoție etc. [Var.: (pop.) lácrămă s. f.] – Lat. lacrima. Vezi definitia »

PENTAGRÍLĂ, pentagrile, s. f. Tub electronic cu vid, cu un catod, un anod și cinci grile (1). – Din engl. pentagrid (după grilă). Vezi definitia »

GAZÓRNIȚĂ, gazornițe, s. f. 1. Lampă primitivă de petrol. 2. Bidon pentru păstrat petrolul. – Din gaz² (după păcorniță). Vezi definitia »

BĂBĂCÚȚĂ, băbăcuți, s. m. (Înv. și reg.) Diminutiv al lui babacă. – Babacă + suf. -uță. Vezi definitia »

FALANGÉTĂ s. f. ultima falangă (II), care poartă unghia. (< fr. phalangette) Vezi definitia »