CAZ s. n. I. 1. împrejurare, situație, circumstanță. ♦ ~ de conștiință = împrejurare în care cineva este silit să procedeze altfel decât îi dictează conștiința. ♦ a face ~ de ceva = a considera ceva (exagerând) foarte important; a face ~ de cineva = a exagera calitățile, meritele cuiva. 2. întâmplare, eveniment, accident (petrecut pe neprevăzute). 3. (med.) individ care reprezintă o situație exemplară. II. fiecare dintre formele flexionare prin care se exprimă diferitele funcții sintactice ale substantivului, adjectivului, articolului, pronumelui și numeralului. (< lat. casus, fr. cas) Vezi definitia »

CAZ s.n. I. 1. Împrejurare, situație, circumstanță. ◊ Caz de conștiință = împrejurare în care cineva este silit să procedeze altfel decât îi dictează conștiința. ◊ A face caz de ceva = a considera (exagerând) ceva foarte important; a comenta prea mult; a face caz de cineva = a exagera calitățile, meritele cuiva, a prețui exagerat de mult pe cineva. 2. Întâmplare, eveniment, accident (petrecut pe neprevăzute). 3. (Cu determinări) Îmbolnăvire, boală care necesită îngrijiri speciale etc. II. Fiecare dintre formele prin care se exprimă diferitele funcții sintactice ale substantivului, adjectivului, articolului, pronumelui și numeralului. [< lat. casus, cf. fr. cas, it. caso]. Vezi definitia »

ORTOCLÁZ s. n. ortoză. (< fr. orthoclase) Vezi definitia »

matrapáz (-zi), s. m. – Angrosist, negustor care revinde articole alimentare. Tc. matrabaz (Șeineanu, II, 252; Lokotsch 1445), cf. ngr. ματραπάζης. Sec. XVIII, înv. (intermediari suprimați prin decret în 1776, de principele Grigore Ghica). – Der. matrapazlîc, s. n. (comerț ilicit; incorectitudine, ilegalitate), din tc. matrabazlik. Vezi definitia »

haz Vezi definitia »