OPÍNCĂ, opinci, s. f. 1. Încălțăminte țărănească făcută dintr-o bucată dreptunghiulară de piele sau de cauciuc, strânsă pe laba piciorului cu ajutorul nojițelor. ◊ Expr. (Reg.) A pune cuiva (sau a-i da cu) opinca (în obraz) = a) a păcăli pe cineva, a trage pe sfoară; b) a face pe cineva de rușine. C-un pantof și c-o opincă = luat prin surprindere, nepregătit. A umbla cu opinci de fier = a umbla mult. Pe unde și-a spart dracul opincile = departe. A călca (pe cineva) pe opinci = a jigni pe cineva, a ofensa. 2. Fig. (La sg.; cu sens colectiv) Țărănime. ◊ Expr. De la vlădică până la opincă = din toate clasele sociale, toți. – Din bg. opinka, opinăk. Vezi definitia »

ANGHÍNĂ s.f. 1. Inflamație a mucoasei din fundul gâtului sau a faringelui, însoțită de greutatea de a înghiți. 2. ◊ Anghină pectorală = afecțiune caracterizată prin accese de sufocare și prin dureri în regiunea inimii. [Pl. -ne, var. angină s.f. / < fr. angine, cf. germ. Angine, lat. angina < angere – a înăbuși]. Vezi definitia »

LINGVÍSTICĂ s.f. Știință care studiază limba și legile ei de dezvoltare. ◊ Lingvistică matematică = disciplină care studiază fenomenele de limbă cu mijloace matematice. [Gen. -cii, var. linguistică s.f. / cf. fr. linguistique]. Vezi definitia »

SUPRASTRUCTÚRĂ s.f. 1. Totalitatea elementelor unei construcții care alcătuiesc partea utilă a acesteia. ♦ Construcție metalică sau de lemn situată deasupra corpului principal al unei nave, folosită pentru amplasarea încăperilor speciale. 2. Totalitatea reprezentărilor și concepțiilor ideologice dintr-o anumită formațiune social-economică și a instituțiilor corespunzătoare acestora, determinate de baza economică, pe care o reflectă. [< supra + structură, după fr. superstructure]. Vezi definitia »

PENICILINOREZISTÉNȚĂ s. f. (Med.) Pierdere a sensibilității unor microbi față de penicilină. – După fr. pénicillino-resistance. Vezi definitia »