Definita cuvantului vrednicie
VREDNICÍE, vrednicii, s. f. 1. Calitatea de a fi vrednic; hărnicie, îndemânare; capacitate, pricepere. 2. Faptă de merit, acțiune demnă de răsplată. ♦ Vitejie. 3. Cinste. ♦ (Înv. și arh.) Demnitate. – Vrednic + suf. -ie.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu vrednicie
FITOLOGÍE s.f. Botanică. [Gen. -iei. / < fr. phytologie, cf. gr. phyton – plantă, logos – știință]. Vezi definitia »
CONTRAVÉNȚIE, contravenții, s. f. Călcare a dispozițiilor unei legi, a unui regulament etc., care, având un grad redus de pericol social, este sancționată cu o pedeapsă ușoară. [Var.: (înv.) contravențiúne s. f.] – Din fr. contravention. Vezi definitia »
RÁMIE s. f. Plantă textilă cultivată în zonele subtropicale din sud-estul Asiei, ale cărei fibre sunt lungi, elastice și rezistente și din care se fac țesături fine, dantele, mătase artificială etc. (Boehmeria nivea). [Pr.: -mi-e] – Din fr. ramie. Vezi definitia »
HIPOSOMNÍE s. f. diminuare a nevoii de somn. (< fr. hyposomnie) Vezi definitia »
VOPSELĂRÍE s. f. v. MINIU. Oxid de plumb, de culoare roșie-portocalie, insolubil în apă, folosit la vopselărie. [DEX '98] Vezi definitia »