șușálă, șușále, s.f. (reg.) 1. (în forma: șușană) bucată mare de slănină sau de carne; ciozvârtă. 2. carne macră de oaie afumată. Vezi definitia »

MOÁCĂ, moace, s. f. 1. (Pop.) Bâtă lungă și groasă cu măciulie la un capăt; măciucă. 2. (Arg.) Cap; figură. ◊ Expr. (Fam.) A o lua la moacă = a primi o bătaie zdravănă. 3. (Fam.) Persoană (mai ales femeie) bleagă, înceată, leneșă. 4. (Iht.; reg.) Zglăvoacă. [Var.: moc s. m.] – Et. nec. Vezi definitia »

MANDÓLĂ/MANDÓRĂ s. f. 1. vechi instrument cu coarde ciupite, provenit din lăută. 2. variantă a mandolinei. (< it. mandola) Vezi definitia »

CĂNEÁLĂ, căneli, s. f. (Pop.) Vopsea (neagră), mai ales pentru păr. – Căni + suf. -eală. Vezi definitia »

PĂTLĂGÍCĂ s. f. v. pătlăgea. Vezi definitia »