Definita cuvantului vuietoare
VUIETOÁRE, vuietori, s. f. Arbust de munte, totdeauna verde, cu tulpina întinsă pe pământ, cu frunze având o dungă albă pe fața inferioară, cu flori mici trandafirii și cu fructe comestibile în formă de bobițe negre (Empetrum nigrum). [Pr.: vu-ie-] – Vuiet + suf. -oare.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu vuietoare
SCĂRMĂNÁRE, scărmănări, s. f. Acțiunea de a scărmăna și rezultatul ei; scărmănat1. – V. scărmăna. Vezi definitia »
presimtire rea Vezi definitia »
DEFERTILIZÁRE, defertilizări, s. f. Acțiunea de a defertiliza și rezultatul ei. – V. defertiliza. Vezi definitia »
SUFIXÁRE s.f. Acțiunea de a sufixa și rezultatul ei; sufixație. [< sufixa]. Vezi definitia »
AUTOMIȘCÁRE s. f. mișcare, dezvoltare, devenire neîntreruptă a naturii, societății și gândirii, determinată de cauze, de contradicții interne proprii tuturor obiectelor și fenomenelor. (după rus. samodvijenie) Vezi definitia »