ALGÍCOL, -Ă adj. (despre ciuperci) care crește pe alge. (< fr. algicole) Vezi definitia »

SPECTÁCOL s. n. 1. reprezentație de teatru; (p. ext.) orice reprezentație dată pentru public. ♦ a se da în ~ = a atrage atenția printr-o purtare nepotrivită, a se face de râs. 2. priveliște, întâmplare care atrage privirile sau atenția. (< fr. spectacle, lat. spectaculum) Vezi definitia »

ACULEÓL s. m. aculeu mic, fin și scurt. (< fr. aculéole) Vezi definitia »

DOMÓL, -OÁLĂ, domoli, -oale, adj. 1. (Adesea adverbial) Care se mișcă fără grabă, care se face fără grabă; încet, potolit. ◊ Expr. (Adverbial) A o lăsa (sau a o lua) mai domol = a proceda cu calm, a nu se pripi. 2. (Despre sunete, glas) Care este cu tonul scăzut, cu intensitate redusă; lin, înfundat. ♦ (Despre vorbe) Liniștit, blând, calm. 3. (Despre oameni și animale) Blajin, blând, pașnic. 4. (Despre atmosferă, climă, vânt, temperatură etc.) Temperat, moale, dulce. 5. (Despre senzații, sentimente etc.) Care are intensitate scăzută; moderat, slab. 6. (Despre terenuri înclinate) Care are pantă lină. – Din domoli (derivat regresiv). Vezi definitia »

ORÁCOL, oracole, s. n. (În antichitate) Răspuns profetic pe care, potrivit unor credințe, anumite divinități îl dădeau celor veniți să le consulte pentru a cunoaște viitorul; prevestire, prezicere, profeție; lăcașul unde se făceau aceste profeții. ♦ Hotărâre dată de o persoană cu autoritate; sentință cu caracter infailibil; p. ext. persoană care dă această hotărâre. ◊ Expr. A vorbi ca un oracol = a se exprima sentențios și enigmatic. [Var.: orácul s. n.] – Din lat. oraculum, it. oracolo, fr. oracle. Vezi definitia »