PALÚTĂ, palute, s. f. (Înv. și reg.) Palat, castel. – Magh. palota. Vezi definitia »

albitură s. f. sg. băutură spirtoasă incoloră Vezi definitia »

BEUTÚRĂ s. f. v. băutură. Vezi definitia »

șotroápă, șotroápe, s.f. (reg.; deprec.) persoană cu mersul urât; femeie bătrână și urâtă. Vezi definitia »

cáună (-ne), s. f. – Mină. Origine incertă. După Pușcariu 324 și DAR, de la un lat. *cavina, de la cavus „gol, scobitură”. DAR pare a identifica acest cuvînt cu caulă, s. f. (ponton). Eset posibil să fie vorba de o var. de la găunos vezi cuvîntul. Vezi definitia »