Definita cuvantului pogonărit
POGONĂRÍT s. n. Impozit care se plătea în țările românești (sec. XVII – XVIII) în favoarea domniei, pentru fiecare pogon cultivat (mai ales cu viță de vie, cu tutun sau cu porumb). – Pogon + suf. -ărit.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu pogonărit
NEPREGĂTÍT, -Ă, nepregătiți, -te, adj. Căruia îi lipsește pregătirea, calificarea sau informația necesară (într-un domeniu); care nu are nivelul cerut. – Ne- + pregătit. Vezi definitia »
PLEZNÍT1 s. n. v. plesnit1. Vezi definitia »
zăpăít (reg.) s. n., pl. zăpăitóri Vezi definitia »
BĂNUÍT, -Ă, bănuiți, -te, adj. 1. (Adesea substantivat) Asupra căruia se îndreaptă bănuieli; suspectat. 2. (Reg.) Supărat, mâhnit. Nu fi, bade, bănuit, Ți-a fost plugul hârbuit (ȘEZ.). – V. bănui. Vezi definitia »
NESECĂTUÍT, -Ă, nesecătuiți, -te, adj. (Rar) Nesecat. – Ne- + secătuit. Vezi definitia »