poticálă (-ắli), s. f. – Obstacol, piedică, neajuns. Sl. potykalo. Sec. XVII, înv. – Der. poticăli, vb. (a abate; a înșela, a păcăli). Cf. poticni, potricală. Vezi definitia »

CATALÁZĂ, catalaze, s. f. (Chim.) Enzimă care catalizează descompunerea peroxidului de hidrogen în apă și oxigen. – Din fr. catalase. Vezi definitia »

KLÍPPĂ s. f. bloc de rocă de mari dimensiuni, izolat, deosebit de rocile din jur. (< fr., engl. klippe) Vezi definitia »

MORFOGENÉZĂ s.f. 1. Dezvoltarea configurației morfologice a organismelor în cursul ontogeniei. 2. Formarea profilului solului sub acțiunea factorilor naturali. 3. Ramură a geomorfologiei care se ocupă cu studiul originii formelor de relief; morfogenie. [< fr. morphogenèse, cf. gr. morphe – formă, genesis – naștere]. Vezi definitia »

BUȘILĂ, Constantin (1877-1949), inginer electrotehnician român. Prof. univ. la București. A colaborat la construirea portului Constanța. A proiectat și construit mai multe centrale electrice în Constanța, Pitești, Piatra Neamț, Ploiești. În 1916 a înființat Institutul Român de Energie prin care a stimulat cercetarea în domeniu. Vezi definitia »