PERDEGÍU, perdegii, s. m. Slujbăș însărcinat cu pază la ușa de la camera domnitorului sau a înalților demnitari; perdelegiu. – Din tc. perdeci. Vezi definitia »

MOTIVATÓRIU, -IE adj. care servește pentru a motiva. (< fr. motivatoire) Vezi definitia »

INTEROGATÓRIU s.n. Totalitatea întrebărilor puse de către judecător unei părți implicate în proces și a răspunsurilor date de acesta; actul care consemnează aceste întrebări și răspunsuri. [Pron. -riu. / cf. fr. interrogatoire, it. interrogatorio]. Vezi definitia »

PODGORÍU, -ÍE, podgorii, adj. (Rar) Acoperit cu vii, bogat în podgorii. – Podgorie + suf. -iu. Vezi definitia »

MAHDÍU s. m. Conducător și profet la musulmani. – Din fr. mahdī. Vezi definitia »