MAZÉTĂ s.f. Jucător slab, care face greșeli la jocul de cărți, la biliard etc.; (p. ext.) ageamiu, neîndemânatic. [< fr. mazette]. Vezi definitia »

MÚZICĂ s.f. 1. Arta de a îmbina în mod armonios sunete pentru a exprima idei, sentimente. 2. Știința sunetelor considerate sub raportul melodiei, ritmului și armoniei. 3. Operă, bucată muzicală, melodie; (p. ext.) totalitatea operelor muzicale. 4. Formație instrumentală; orchestră. ◊ Muzică militară = fanfară; (fam.) a-i face (cuiva) muzică = a-i face (cuiva) gălăgie, scandal. [Var. musică s.f. / < lat., it. musica, fr. musique < gr. mousike – arta poeziei și a cântecului]. Vezi definitia »

OPĂRITÚRĂ, opărituri, s. f. Opareală (2); parte iritată a pielii. – Opări + suf. -tură. Vezi definitia »

DIACHÉNĂ s.f. Fruct constituit din două achene lipite între ele. [< fr. diakène]. Vezi definitia »

ALBINIOÁRĂ, albinioare, s. f. Albiniță. – Din albină + suf. -ioară. Vezi definitia »