MARCHÍZ s. m. titlu nobiliar între duce și conte. (< fr. marquis) Vezi definitia »

INDIVÍZ, -Ă adj. (jur.; despre bunuri) care este în indiviziune; nedivizat, întreg. ◊ (despre persoane) care posedă o proprietate în indiviziune. (< fr. indivis, lat. indivisus) Vezi definitia »

TIZ, -Ă, tizi, -e, s. m. și f. Persoană care poartă același nume cu alta, considerată în raport cu aceasta; omonim (2). – Din sl. tizŭ. Vezi definitia »

DIZ²- elem. dis²-. Vezi definitia »

PARBRÍZ s. n. placă din material transparent în partea din față a unui vehicul, care protejează de vânt, de praf etc. (< fr. pare-brise) Vezi definitia »