Definita cuvantului politic
POLÍTIC, -Ă, politici, -ce, s. f., adj. I. S. f. 1. Știința și practica de guvernare a unui stat; sferă de activitate social-istorică ce cuprinde relațiile, orientările și manifestările care apar între partide, între categorii și grupuri sociale, între popoare etc. în legătură cu promovarea intereselor lor, în lupta pentru putere etc.; orientare, activitate, acțiune a unui partid, a unor grupuri sociale, a puterii de stat etc. în domeniul conducerii treburilor interne și externe; ideologie care reflectă această orientare, activitate, acțiune. ◊ Expr. A face politică = a lua parte în mod activ la discutarea și rezolvarea treburilor statului. 2. Tactică, comportare (abilă) folosită de cineva pentru atingerea unui scop. II. Adj. 1. Care aparține politicii (I), care se referă la politică, de politică; politicesc1. ◊ Drepturi politice = drepturile de participare a cetățenilor la conducerea treburilor statului. Nivel politic = grad de pregătire a cuiva în probleme de politică generală; orientare justă în astfel de probleme. Om politic (și, înv., substantivat, m.) = persoană care are un rol important în activitatea politică, care își desfășoară activitatea principală în domeniul politicii (I 1). ♦ (Substantivat, n.) Aspect, element politic (II 1), viață politică. 2. Care are sau care exprimă o comportare abilă; dibaci, șiret. – Din lat. politicus, ngr. politikós, fr. politique.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu politic
APOPLÉCTIC, -Ă, apoplectici, -e, adj. Propriu apoplexiei. ♦ (Adesea substantivat) Predispus la apoplexie. – Fr. apoplectique (< gr.). Vezi definitia »
NERÍTIC, -Ă adj. Zonă neritică = zonă a fundului mării situată în apropierea țărmului, conținând depuneri de scoici, nisip, pietrișuri și având o floră și o faună bogată. ♦ (Despre organisme marine) Care trăiește liber în apa de deasupra platformei litorale. [< fr. néritique, cf. gr. nerites – scoici de mare]. Vezi definitia »
APOSTÓLIC, -Ă, apostolici, -e, adj. Care aparține apostolilor, de apostoli; care aparține Vaticanului, privitor la Vatican; papal. – Fr. apostolique (lat. lit. apostolicus). Vezi definitia »
ilíc (ilíce), s. n. – Pieptar fără mîneci. Tc. yelek (Șeineanu, II, 225; Lokotsch 951), cf. ngr. γελέϰι, alb. jeljek, bg. elek, sb. jelek și sp. jaleco, it. gilè, giulecca (Battisti, III, 1807, 1820), fr. gilet (‹ jiletcă). Vezi definitia »
PIROFOSFÓRIC adj. acid ~ = acid obținut prin încălzirea acidului fosforic. (< fr. pyrophosphorique) Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z