STEREOGRAFOMÉTRU s. n. aparat fotogrammetric folosit la stereorestituția fotogramelor conjugate. (< fr. stéréo-graphomètre) Vezi definitia »

MÚȘTRU s. n. v. mustră¹. Vezi definitia »

cláustru (claústre), s. n. – Portic, galerie de mănăstire. Lat. claustrum (sec. XIX). – Der. claustral, adj. (claustral). Vezi definitia »

varmétru (-me-tru) s. n., art. varmétrul; pl. varmétre Vezi definitia »

RÓSTRU¹ s. n. 1. (ant.) pinten la prova navelor de luptă, cu care se spărgea bordajul navelor inamice. 2. tribuna oratorilor în forul roman, împodobită cu prore de corăbii capturate în războaie. 2. (bot., anat.) prelungire în formă de cioc la partea terminală a unui organ, prelungire cartilaginoasă a botului unor pești. ◊ trompă alungită la unele insecte. (< fr. rostre, lat. rostrum) Vezi definitia »