CÓCĂ¹ s. f. Aluat (pentru produse de panificație, de patiserie). ◊ Expr. (Fam.) A se face cocă = a se îmbăta foarte tare. ♦ Pastă cleioasă făcută din făină amestecată cu apă și întrebuințată la lipit (hârtie); pap. – Et. nec. Vezi definitia »

FOFEÁZĂ, fofeze, s. f. Nume dat mai multor obiecte în formă de aripă sau de braț: a) aripa unei ferestre, a unei uși sau a unei porți; b) fiecare dintre brațele care poartă scaunele unui scrânciob; c) fiecare dintre aripile unei mori de vânt; d) fiecare dintre tălpile războiului de țesut; e) fiecare dintre lopățelele pe care se întinde tortul când se pune pe vârtelniță; f) fiecare dintre aripile unei grape articulate. ◊ Expr. A umbla ca o fofează = a umbla repede. [Pl. și: fofezi] – Et. nec. Vezi definitia »

nesuferínță s.f. (înv.) 1. faptul de a nu putea suferi pe cineva sau ceva; lipsă de simpatie, de toleranță; aversiune. 2. nerăbdare. Vezi definitia »

MÂLITÚRĂ, mâlituri, s. f. Depunere de mâl; (concr.) locul unde s-a depus mâl. – Mâli + suf. -tură. Vezi definitia »

TĂȘÚLCĂ, tășulci, s. f. Tașcă. – Din tășulă + suf. -că. Vezi definitia »