OMOFÓR, omofoare, s. n. Veșmânt bisericesc în forma unei eșarfe, pe care arhiereul îl poartă pe umeri în timpul serviciului bisericesc. – Din sl. omoforŭ. Vezi definitia »

STIGMATOFÓR s. n. (bot.) parte terminală a stilului care poartă stigmatele. (< lat. stigmatophorus) Vezi definitia »

FULGERĂTÓR, -OÁRE, fulgerători, -oare, adj. 1. Iute (ca fulgerul), rapid. 2. Fig. (Despre privire) Rapid; pătrunzător. – Fulgera + suf. -ător. Vezi definitia »

BICOLÓR, -Ă, bicolori, -e, adj. Care are două culori. – Fr. bicolore. Vezi definitia »

CALANDRÓR, -OÁRE s.m. și f. Muncitor care lucrează la calandru. [Cf. fr. calandreur]. Vezi definitia »