BATTEMÉNT s.n. (Coregr.; scrimă) Nume dat unor mișcări ale piciorului liber înainte, înapoi sau lateral, cu sau fără deplasare de pe sol. [Pron. bat-mán. / < fr. battement]. Vezi definitia »

RECITÁNT, -Ă adj. (Despre voci sau instrumente) Care execută singur partea principală a unei bucăți muzicale. // s.m. Persoană care, într-un oratoriu sau într-o cantată, cântă recitative. [< fr. récitant]. Vezi definitia »

ANCADRAMÉNT s. n. 1. cadru decorativ care înconjoară o ușă, o fereastră. 2. bordură îngustă de cărămidă, împrejmuire de vegetație care mărginește un spațiu plantat. 3. ansamblu de construcții, plantații etc. care mărginesc o piață. (< fr. encadrement) Vezi definitia »

RESTÁNT, -Ă adj. Rămas în urmă; întârziat. [Cf. fr. restant]. Vezi definitia »

COOPERÁNT, -Ă adj., s. m. (cel) cu care se poate coopera. (< coopera + -ant) Vezi definitia »