ASFIGMÍE s. f. absență temporară a pulsului. (< fr. asphygmie) Vezi definitia »

CONTEMPERÁȚIE s.f. Impuls presupus a proveni de la grația divină și care ar face să încline voința către ceva, fără a o determina însă. [Cf. lat. contemperatio, fr. contempération]. Vezi definitia »

BIOSPEOLOGÍE (‹ {s} bio + speologie) s. f. Știință care studiază formele de viață din mediul cavernicol. Ia naștere ca disciplină științifică din inițiativa savantului român Emil Racoviță (1907), care-i trasează problematica și planul de lucru al cercetărilor viitoare, și se consolidează ca știință de sine stătătoare, cu obiect și metodică specifice de lucru. Vezi definitia »

SOSÍE, sosii, s. f. Persoană care seamănă perfect cu alta, încât nu pot fi deosebite fizic. – Din fr. sosie. Vezi definitia »

XILOTERAPÍE s.f. (Med.) Tratament care utilizează varietăți de lemn. (din fr. xylothérapie) Vezi definitia »