Definita cuvantului ponor
PONÓR, ponoare, s. n. 1. (Pop.) Povârniș abrupt sau adâncitură formată prin prăbușirea, ruperea sau alunecarea unor straturi de teren. 2. Formă de relief rezultată prin asocierea liniară și laterală a dolinelor, care dă terenurilor calcaroase un aspect adâncit. – Din sl. ponorŭ.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ponor
MACHETATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care concepe și execută macheta unei lucrări, desenul unei mărci poștale; machetist. [Et. incertă]. Vezi definitia »
HIPNOTIZATÓR, -OÁRE, hipnotizatori, -oare, s. m. și f., adj. (Persoană) care hipnotizează, care provoacă hipnoza; hipnotizor. – Hipnotiza + suf. -tor (după fr. hypnotiseur). Vezi definitia »
PRESELECTÓR, preselectoare, s. n. 1. Dispozitiv care pregătește schimbarea de viteză. 2. Mecanism de comutație din ansamblul unui schimbător telefonic automat, cu preselecție directă, pentru fiecare abonat chemător. – Din fr. présélecteur. Vezi definitia »
CIURUITÓR2, -OÁRE, ciuruitori, -oare, adj. Care ciuruie2, care curge șiroind, făcând un zgomot caracteristic. – Din ciurui2 + suf. -(i)tor. Vezi definitia »
EPURATÓR s.n. Aparat cu ajutorul căruia se face curățirea unui material de substanțele nefolositoare sau dăunătoare. [Cf. fr. épurateur]. Vezi definitia »