Definita cuvantului ponor
PONÓR, ponoare, s. n. 1. (Pop.) Povârniș abrupt sau adâncitură formată prin prăbușirea, ruperea sau alunecarea unor straturi de teren. 2. Formă de relief rezultată prin asocierea liniară și laterală a dolinelor, care dă terenurilor calcaroase un aspect adâncit. – Din sl. ponorŭ.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ponor
visuitór, visuitoáre, visuitóri, visuitoáre, adj. (înv.) visător. Vezi definitia »
JOCUȘÓR, jocușoare, s. n. Joculeț. [Var.: (pop.) jocșór s. n.] – Joc + suf. -ușor. Vezi definitia »
CORNIȘÓR, cornișoare, s. n. (Bot.) 1. Brăduț (1). 2. Mică plantă erbacee de munte, cu tulpina târâtoare, cu frunze lanceolate, fin dințate și cu spice terminale (Lycopodium annotinum). – Corn1 + suf. -ișor. Vezi definitia »
LUTIȘÓR s. n. 1. Diminutiv ai lui lut. 2. Argilă care conține hidroxizi de fier sau de mangan, colorată în galben, roșu sau brun, folosită în pictură; pămânțel. – Lut + suf. -ișor. Vezi definitia »
TERMOFÓR, termofoare, s. n. Recipient plat de cauciuc sau de metal în care se pune apă caldă, ori o perniță încălzită electric, care se aplică pe o parte bolnavă a corpului, ca mijloc terapeutic. – Din germ. Termophor, fr. thermophore. Vezi definitia »