ștílfă s.f. (înv.) un anumit fel de țesătură. Vezi definitia »

PERITIFLÍTĂ s. f. inflamație a peritoneului cecal. (< fr. pérityphlite) Vezi definitia »

ceátă (céte), s. f. – 1. Corporație, breaslă. – 2. În vechea organizare militară, trupă a unui singur nobil, a unui oraș sau a unei mănăstiri, companie, unitate. – 3. Trupă, companie, detașament. – 4. Totalitatea servilor aparținînd aceluiași stăpîn. – 5. Bandă, grup de răufăcători supuși aceluiași șef. – 6. Grupare, asociere de persoane care au caractere și interese comune. – 7. Mulțime. – Mr., megl. țeată. Sl. četa „breaslă” (Miklosich, Fremdw., 82; Lexicon, 1113; Cihac, II, 47; Meyer 446; Conev 36; DAR); cf. rus. četa „pereche”, pol. czata, mag. csata „ceartă”, rut. čáta „companie”, alb. tšetë. DAR presupune că termenul sl. a venit în contact cu un der. rom. al lat. coetus, cu care a ajuns să se confunde. – Der. cetaș, s. m. (soldat, stegar, tovarăș; ortac; șef, căpetenie); înceti, vb. (a se asocia, a se forma o companie, a egala). Vezi definitia »

ALÉZĂ s.f. Bucată de pânză care se așterne peste cearșaf sub un bolnav sau copil mic. [< fr. alèse]. Vezi definitia »

scriveálă, scrivéli, s.f. (înv. și reg.) 1. smiorcăială. 2. gemet, tânguială. Vezi definitia »