APOMORFÍNĂ s.f. (Med.) Substanță albă, cu gust amar, derivat al morfinei, având acțiune vomitivă. [< fr. apomorphine]. Vezi definitia »

pogoneáscă adj. f. (reg.; în sintagma) prăjină pogonească = unitate de măsură pentru suprafețe de teren agricol (6 prăjini pătrate). Vezi definitia »

CIUTÉICĂ, ciuteici, s. f. (Reg.) Buturugă. – Din ciot + suf. -eică. Vezi definitia »

DICARIÓPSĂ s. f. tip de fruct uscat din două cariopse. (< di¹- + cariopsă) Vezi definitia »

FILACTÉRĂ s. f. 1. denumire dată de cei vechi amuletelor, talismanelor pe care le purtau asupra lor. 2. fâșie de pergament pe care se scriau versete biblice, la vechii evrei. 3. inscripție în formă de banderolă (pe monumente). 4. figură heraldică înfățișată ca o foaie cu marginile răsucite. (< fr. phylactère, lat. phylacterium, gr. phylakterion) Vezi definitia »