plévură s.f. (reg.) pleavă măruntă. Vezi definitia »

RADIOBALÍZĂ, radiobalize, s. f. Aparat terestru de radionavigație care indică trecerea unei aeronave deasupra unui anumit punct geografic, prin emiterea unor unde radioelectrice sau prin reflectarea unor unde radioelectrice recepționate; radiofar. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radiobalise. Vezi definitia »

DOCTRÍNĂ s. f. sistem închegat de concepții, principii și teze fundamentale prin care se exprimă o anumită orientare în domeniul filozofic, religios, politic, artistic etc. (< fr. doctrine, lat. doctrina) Vezi definitia »

HANTÍSĂ s. f. 1. idee, amintire etc. de care cineva nu se poate debarasa; obsesie. 2. mișcare de obiecte, zgomot etc. despre care se pretinde că ar putea fi provocată la distanță, prin inducție psihică. (< fr. hantise) Vezi definitia »

LEUCOPEDÉZĂ s. f. aflux de leucocite în stomac și în intestin, în digestie. (< fr. leucopédèse) Vezi definitia »