CRÓȘNĂ s. f. v. crosnă. Vezi definitia »

molíftă (molífte), s. f. – Slujbă, serviciu religios celebrat în afara slujbelor obișnuite. – Var. (înv.) molivtă, molitfă. Megl. moliftă. Sl. (bg.) molitva (Miklosich, Slaw. Elem., 39; Miklosich, Lexicon, 379; Cihac, II, 201; Berneker, II, 66), din sl. molĭba „rugăciune”, moliti „a ruga”. – Der. molitve(l)nic (var. moliftelnic), s. n. (liturghier, ritual), din sl. molitvĭnikŭ, cf. bg., sb. molitvenik. Cf. molebnic. Vezi definitia »

LECÍTĂ, lecite, s. f. Vas grecesc de ceramică, de formă cilindrică alungită, cu gâtul strâmt, cu gura în formă de pâlnie și cu o singură toartă, folosit pentru păstrarea parfumurilor și a uleiurilor. [Var.: lecít s. n., în DN lechitos s. n.] – Din fr. lécythe. Vezi definitia »

CALCOZÍNĂ s. f. sulfură naturală de cupru. (< fr. chalcosine) Vezi definitia »

MĂGULITÚRĂ, măgulituri, s. f. Lingușeală; amăgire, înșelăciune. – Măguli + suf. -tură. Vezi definitia »