CASIOPEEA 1. (Cassiopeia) Constelație din emisfera boreală. Conține cinci stele strălucitoare așezate în formă de W și ocupă, aparent, o poziție simetrică față de Ursa Mare în raport cu Steaua Polară. Numele popular: Scaunul lui Dumnezeu. 2. (În mitologia greacă) Soția lui Cefeu, regele Ethiopiei, și mama Andromedei. A fost transformată în constelație ca pedeapsă pentru a fi considerat frumusețea fiice ei mai presus de frumusețea Eneidelor. Vezi definitia »

primiteá, primitéle, s.f. (reg.) 1. mătură cu coadă lungă, făcută din nuiele sau fire de mătură, cu care se mătură pleava, paiele rămase la vânturatul cu lopata; felează, felezeu, felezitoare, felezoaie, leasă, târn. 2. unealtă formată dintr-o plasă susținută de o prăjină, cu care se îndepărtează pleava (la vânturatul cu lopata). 3. (în forma: premetea) bidinea. 4. (în forma: premetea) ștergar, prosop; cârpă de spălat sau de șters vasele, de spălat pe jos. Vezi definitia »

BRUMĂREÁ, brumărele, s. f. Numele a două plante erbacee ornamentale cu flori diferit și viu colorate și cu miros plăcut (Phlox paniculata și drummondi). – Brumă + suf. -ărea. Vezi definitia »

TRANSMITEREA POVERII FISCALE DE LA PLATITOR LA O ALTA PERSOANA(TERMEN UTILIZAT IN FISCALITATE) Vezi definitia »

scădeá (-ad, -ăzút), vb. – 1. A coborî, a reduce, a diminua, a descrește. – 2. A împuțina. – 3. A descrește luna. – 4. A decădea, a se strica. – 5. A lega, a îngroșa un sos. – 6. A sustrage, a scoate. – 7. A ajunge la scadență. – Mr. scad, scîdzui, scîdeari. Lat. excadĕre (Densusianu, Hlr., 169; Pușcariu 1536; REW 2944), cf. it. scadere, prov. escazer, fr. échoir (v. fr. escheer), v. sp. escaecer, port. esquecer. Ultimul sens este un împrumut modern din it. – Der. scădere, s. f. (reducere, diminuare; sustragere; lipsă, lacună); scăzămînt, s. n. (reducere; rabat, ieftinire); scăzător, s. m. (număr care se scade din altul); descăzut, s. m. (primul termen al unei scăderi). Der. neol. scadență, s. f., din it. scadenza; scadențar, s. n. (registru în care se înscria scadențele). Vezi definitia »