MIASTENÍE s.f. (Med.) Boală caracterizată printr-o epuizare anormală și rapidă a forței musculare, fără semne de paralizie. [Gen. -iei. / < fr. myasthénie, cf. gr. mys – mușchi, a – fără, sthenos – forță]. Vezi definitia »

LEUCOPLAZÍE s. f. îngroșare patologică a unei mucoase, ca rezultat, formarea unei pete albicioase-gălbui. (< fr. leucoplasie) Vezi definitia »

INFÚZIE, infuzii, s. f. 1. Soluție apoasă obținută dintr-o plantă prin opărirea ei cu apă clocotită, în scopul extragerii principiilor active pe care le conține; medicament astfel obținut. 2. Încrucișare a unei rase neameliorate cu o rasă ameliorată timp de una sau două generații. [Var.: infuziúne s. f.] – Din fr. infusion, lat. infusio, -onis. Vezi definitia »

SINALGEZÍE s.f. (Med.) Sinalgie. [Gen. -iei. / cf. fr. synalgésie]. Vezi definitia »

HABITÁȚIE s.f. v. abitație. Vezi definitia »