ERÓIC, -Ă I. adj. propriu eroilor; cu calități de erou. ◊ măreț, grandios. ◊ (despre poezii, poeme etc.) care cântă, povestește faptele unui erou. II. s. n. formă de manifestare a sublimului, expresie viguroasă a unirii idealului etic cu cel estetic. (< fr. héroïque) Vezi definitia »

NEOLÍTIC, -Ă adj., s. n. (din) perioada comunei primitive, între mezolitic și epoca metalelor, caracterizată prin folosirea uneltelor de piatră lustruită și de bronz, prin apariția agriculturii, a creșterii vitelor și a olăriei. (< fr. néolithique) Vezi definitia »

harnic,priceputçuminte Vezi definitia »

chinológic adj. m., pl. chinológici; f. chinológică, pl. chinológice Vezi definitia »

STILÍSTIC, -Ă I. adj. referitor la stil, la mijloacele de exprimare afectivă a limbii. II. s. f. disciplină care studiază stilurile limbii literare. (< fr. stylistique) Vezi definitia »